Când suveranismul se pierde în demagogie: mesajul periculos al lui Călin Georgescu
Când spune că „șansa României este înțelepciunea rusă”, sugerează că ar trebui să ne inspirăm din abordările strategice sau din viziunea rusă asupra politicii. E, într-adevăr, un fel de apel la un tip de patriotism mai conservator, poate și mai pragmatic, unde liderii sunt priviți ca fiind înțelepți și raționali, exact ca în exemplul rus. Deci, da, e un fel de test al loialității și al viziunii naționale.
Într-adevăr, România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are un parcurs geopolitic clar și o poziție departe de Rusia. De aceea, o astfel de afirmație sună mai degrabă ca un act de provocare sau un discurs populist, mai degrabă decât o propunere realistă. Cred că e un mod prin care încearcă să atragă un public care, poate, e nemulțumit de direcția actuală. Dar, bineînțeles, pare destul de deconectat de realitate.
E o linie foarte fină între exprimarea unei viziuni politice și, efectiv, trădarea de țară. Sigur, juridic, trebuie dovezi clare că acțiunile sau intențiile pun în pericol securitatea națională. Dar, moral și simbolic, da, mesajul ăsta poate zdruncina încrederea și poate fi perceput ca un act de trădare în contextul actual. Cred că mulți oameni simt asta, mai ales când e vorba de un candidat la președinție. E un semnal de alarmă clar.
E atât de flagrant încât pare rupt din realitate. Copiii, tinerii, oricine are măcar un minim simț al contextului internațional, își dă seama că e o contradicție totală. Așa ceva nu doar că distruge credibilitatea lui ca lider, dar și creează o ruptură între el și public. E clar că genul ăsta de slogan nu mai are priză la o majoritate rațională.
E posibil, într-adevăr, ca un astfel de mesaj să fie complet deconectat de realitatea internațională și să nu ajungă unde trebuie. Dacă Trump ar auzi, ar fi un semnal foarte puternic, pentru că, evident, el a avut tot timpul o legătură cu geopolitica și cu Europa de Est. În orice caz, cred că ar fi util ca mesajul ăsta să fie expus, nu neapărat doar ca o critică internă, ci ca un semnal că în România există o sensibilitate foarte clară la trădarea valorilor occidentale.
Tocmai asta e demagogia: să-ți atribui un titlu, să te dai patriot, suveranist, dar să promovezi, de fapt, niște idei care subminează exact valorile naționale pe care pretinzi că le aperi. E o contradicție totală. Și cred că tocmai asta îl va dezavantaja în ochii celor care, într-adevăr, vor un lider cu o viziune echilibrată și cu adevărat în favoarea României, nu a altor influențe externe.
Altfel formulat, denumirea acestui material este
„Demagogia suveranismului fals:
când patriotismul se transformă în trădare”
și asfel evidențiem atât paradoxul, cât și pericolul pe care îl reprezintă un astfel de discurs.
„Un lider adevărat nu manipulează prin slogane goale, ci devine un exemplu viu de patriotism, demonstrând celor pe care îi conduce că adevărata șansă a națiunii stă în propriile ei valori.”
Suveranismul, într-adevăr, ar trebui să fie o expresie a unui patriotism autentic, în care tu, ca lider, îți arăți loialitatea față de valorile proprii, față de democrație și față de Europa. Să te raportezi la un model extern dușman, mai ales în contextul unui război, nu doar că este de neconceput, dar distruge orice fundament al suveranității sănătoase.
„Un lider adevărat nu fluieră patriotism cu vorbe goale, ci îl face să curgă în venele națiunii, nu în spatele sloganurilor, ci în fapte.”
„True leaders do not manipulate others—they inspire them.” Acest citat subliniază că liderii adevărați nu manipulează, ci inspiră, oferind o perspectivă mai obiectivă asupra rolului unui lider autentic, care trebuie să fie un exemplu de patriotism sincer, nu un manipulator.
Citatul „True leaders do not manipulate others—they inspire them” aparține lui Myles Munroe. Acest citat subliniază faptul că un lider adevărat nu manipulează, ci îi inspiră pe cei pe care îi conduce, ceea ce evidențiază un model autentic de leadership bazat pe patriotism sincer.
Myles Munroe a fost un pastor bahamian, speaker motivațional și autor, cunoscut pentru mesajele sale despre leadership, scop și creștere spirituală. A predicat în peste 130 de țări, a scris peste 60 de cărți și a fondat Bahamas Faith Ministries. Din păcate, el și soția sa au murit într-un accident de avion pe 9 noiembrie 2014, la vârsta de 60 de ani.
Exact, a fost o figură cu un impact global major, recunoscut pentru abilitățile sale de leadership, pentru viziunea sa asupra scopului personal și comunitar, și tocmai de aceea, ideile lui despre inspirație, nu manipulare, sunt atât de valoroase.
De-a lungul timpului, au existat lideri care s-au autointitulat patrioți, dar au promovat ideologii străine, suportând apoi consecințe. De exemplu, Adolf Hitler, deși a început cu un discurs naționalist, a adoptat influențe fasciste. De asemenea, Viktor Medvedchuk în Ucraina s-a declarat apărător al suveranității, dar a fost acuzat de înaltă trădare pentru susținerea lui Putin. Johan Bäckman, în Finlanda, s-a prezentat ca patriot, dar a făcut propagandă pro-rusă, fiind declarat persona non grata.
Da, e un risc real pe care omul de rând îl percepe. Dacă un astfel de lider ar ajunge la putere prin vot, ar putea să invoce legitimitatea alegerii ca un fel de scut. Și tocmai de aceea, responsabilitatea oamenilor e crucială: să fie foarte atenți la ce votează și să nu ignore semnalele de alarmă înainte. În contextul ăsta, o astfel de replică ar fi o încercare cinică de a se ascunde după voința populară, chiar dacă ar fi fost greșită.

Trebuie să fim mult mai atenți, să nu ne lăsăm purtați de retorici simpliste sau de promisiuni goale. E nevoie de o dezbatere reală, de informare, ca să nu ajungem într-un punct în care, odată ce ne trezim, e deja prea târziu.
Să nu mai tratăm lucrurile cu superficialitate și să cerem ca toate aceste dosare, toate anchetele, să fie clarificate înainte. Odată ce se ajunge la vot, să nu mai fie loc de regrete. O decizie informată acum poate schimba direcția și poate evita un drum pe care, într-adevăr, să-l regretăm ulterior.
S-a observat că Georgescu folosește sloganuri populiste și anti-sistem, asemănătoare cu cele ale lui Trump, ceea ce ridică îngrijorări. Mesajele lui se bazează mai mult pe imagine și pe hashtag-uri, mai degrabă decât pe soluții concrete, iar acest tip de retorică poate masca o demagogie periculoasă.
Nu există informații credibile care să spună că Donald Trump ar ști cine este Călin Georgescu în contextul dosarelor sale penale. Georgescu este acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid și de complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale, dar nu s-a confirmat nicio reacție directă a lui Trump sau a autorităților americane pe acest subiect.
Chiar dacă detaliile sunt încă ascunse, acest tip de discurs repetitiv, bazat pe citate și pe apeluri religioase, pare să fie un mecanism de manipulare foarte subtil. Tocmai de aceea, oamenii ar trebui să fie mult mai atenți, să nu se lase captivați de formule populiste sau de retorici religioase, ci să ceară fapte concrete, transparență și responsabilitate reală.
E momentul să fim foarte vigilenți, să cerem responsabilitate și fapte, nu doar vorbe. Numai printr-o participare informată, printr-un spirit critic, putem să punem stop la manipulare și să revenim la o politică bazată pe valori autentice, pe transparență și pe un interes real pentru binele comun.
Culmea și prof. univ. dr. Dinul Gheorghe, fost candidat independent la președinție a fost foarte insistent pe ideea asta, că trebuie să alegem cu rațiune, să ne păstrăm luciditatea și să nu mai cădem pradă discursurilor populiste. Tocmai această abordare, responsabilitatea în alegere, e crucială acum, ca să nu repetăm greșelile trecutului și să nu mai fim manipulați de aceleași schemă.
În contextul actual, avem deja lideri PSD cu dosare penale și închisoare la nivel de președinție a partidului, precum Adrian Năstase, și la nivel guvernamental, cum este cazul lui Oprescu sau Liviu Dragnea. Ceea ce e și mai grav, acum riscăm ca un candidat la președinție, Călin Georgescu, care face parte din vechea gardă PSD, să urmeze aceeași cale. Este un semnal de alarmă grav: dacă ne încredem în cei care ne-au dezamăgit, riscul ca România să ajungă să fie condusă de un președinte închis este tot mai real, iar viitorul nostru devine incert.
Este alarmant să vedem cum, după ani întregi, tot aceleași tipare se repetă: românii se lasă seduși de slogane, fără să analizeze trecutul. Călin Georgescu, promovat de masonerie și urcat pe culmi prin influență externă, a fost ținut departe în Austria, o țară cu legături încă obscure cu Rusia. Semnalul este clar: apar tot mai multe influențe din afară care arată că, dacă nu suntem atenți, riscăm să fim conduși de oameni fără discernământ, iar România își pierde astfel busola.

Sursa: Mihail Georgevici,
MCP Press Agency