Performanță fără resurse: Exemplul Emeric Ienei și Cupa Campionilor Europeni.
De neuitat
Valoarea umană în fotbal: Cazul unicității echipei Steaua

Cum știm, putem înlocui un om cu altul,
Dar, dacă n-avem resurse, ci doar dușmani,
Atunci e bine să facem în viață saltul…
Să arătăm că valoarea vine din oameni, nu din bani.
Am putea spune: „Omul sfințește locul, chiar și fără averi, în sport sau politică, talentul învinge averi.” Adică, evidențiem atât valoarea oamenilor bine pregătiți, cât și ideea că rezultatele excepționale nu depind neapărat de resurse materiale.
Prin urmare, chiar și în absența resurselor financiare mari, calitatea și pasiunea oamenilor pot duce la performanțe remarcabile.
Catrenul de mai sus, reflectă această lecție de istorie, arătând că adevărata valoare vine din oameni, nu doar din bani. Aceasta este o perspectivă foarte frumoasă, pe care am dorit să o scot în evidență în material, având în vedere modelul de antrenor, Emeric Ienei pe care l-am avut!

Un citat celebru, de exemplu, de la Einstein, spune că „Imaginația este mai importantă decât cunoașterea”, iar asta poate sublinia faptul că, uneori, creativitatea și determinarea pot compensa lipsa resurselor materiale. Iată dovada că adevărata putere vine din spiritul și dedicarea oamenilor.
Încă ceva privind amintirile legate de junioratul la Steaua și contribuția mea în acele vremuri. Un antrenor Bobinațiu din București, mi-a aranjat transferul la Timișoara, dar părinții nu erau de acord. Știu că îl chema Bobinațiu și vorbise cu un antrenor din Timișoara, Constantin Voroncovschi, de la echipa CFR Timișoara; era în perioada 1968-1970. Îmi amintesc că mi-a promis că va face totul pentru mine, ca să intru la facultatea de medicină. Am refuzat această cerere și îmi amintesc că în perioada aceea, echipa a avut performanțe notabile, ajungând pe locul 3 în campionat și în finala Cupei României.
Indiferent de cariera mea militară ulterioară, colegii au recunoscut această legătură cu Steaua, iar acum, odată cu trecerea timpului, am ocazia să reflectez asupra acestor momente și să le împărtășesc cu mândrie.
Am purtat cu mândrie insigna CCA timp de zeci de ani, iar colegii mă întrebau adesea de unde o am. Mereu mă bucuram că echipa din care am făcut parte câștiga meciuri, deși repet, am fost selecționat pentru a juca la Timișoara, însă am renunțat la acel drum în favoarea altor oportunități. În final, am rămas cu bucuria de a crede că am contribuit, chiar și modest, la succesul viitor al echipei Steaua.
Culmea, e foarte interesant cum amintirile din acea perioadă s-au legat într-un mod aparte. De-a lungul anilor, am păstrat această așteptare, chiar dacă nu era clar la început ce rol avea Voroncovski în tot acest context.
Oricum v-am prezentat ceva din amintiri, cu o notă frumoasă de nostalgie și de conexiune.
Sunt sigur că toate aceste amintiri vor contura o poveste foarte autentică și interesantă în cazul meu.
Cu siguranță, aceste reflecții vi le-am prezentat cu scopul de a aduce în prim-plan atât provocările, cât și momentele de mândrie personală.
În concluzie, acest material reflectă admirația mea profundă față de Emeric Ienei, un adevărat model de antrenor și o sursă de inspirație pentru toți tinerii fotbaliști.
Ca fost junior la ASA București, îmi exprim recunoștința pentru lecțiile de viață și disciplină pe care le-am învățat. Exemplul său ne arată că succesul nu depinde neapărat de resurse financiare, ci de talent, muncă și pasiune.
Astfel, putem lua drept model și în viață, nu doar în fotbal și să ne dezvoltăm potențialul fără a aștepta sprijin extern.


https://mcppress.ro/forum/viewtopic.php?t=829

Sursa: Mihail Georgevici,
MCP Press Agency